Conjugare: a binemerita

    https://www.diacritice.info/conjugari/verb/binemerita/inp/binemerita/forma/binemerita
    infinitiv
    DEX
    binemerita
    infinitiv lung
    binemeritare
    participiu
    binemeritat
    gerunziu
    binemeritând
    prezent
    eu binemerit
    tu binemeriți
    el/ea binemerită
    noi binemerităm
    voi binemeritați
    ei/ele binemerită
    imperfecttrecut
    eu binemeritam
    tu binemeritai
    el/ea binemerita
    noi binemeritam
    voi binemeritați
    ei/ele binemeritau
    perfect simplutrecut
    eu binemeritai
    tu binemeritași
    el/ea binemerită
    noi binemeritarăm
    voi binemeritarăți
    ei/ele binemeritară
    perfectul compustrecut
    eu am binemeritat
    tu ai binemeritat
    el/ea a binemeritat
    noi am binemeritat
    voi ați binemeritat
    ei/ele au binemeritat
    mai mult ca perfectultrecut
    eu binemeritasem
    tu binemeritaseși
    el/ea binemeritase
    noi binemeritaserăm
    voi binemeritaserăți
    ei/ele binemeritaseră
    viitor
    eu voi binemerita
    tu vei binemerita
    el/ea va binemerita
    noi vom binemerita
    voi veți binemerita
    ei/ele vor binemerita
    viitor anterior
    eu voi fi binemeritat
    tu vei fi binemeritat
    el/ea va fi binemeritat
    noi vom fi binemeritat
    voi veți fi binemeritat
    ei/ele vor fi binemeritat
    conjunctiv prezent
    eu să binemerit
    tu să binemeriți
    el/ea să binemerite
    noi să binemerităm
    voi să binemeritați
    ei/ele să binemerite
    conjunctiv perfecttrecut
    eu să fi binemeritat
    tu să fi binemeritat
    el/ea să fi binemeritat
    noi să fi binemeritat
    voi să fi binemeritat
    ei/ele să fi binemeritat
    condițional prezent
    eu aș binemerita
    tu ai binemerita
    el/ea ar binemerita
    noi am binemerita
    voi ați binemerita
    ei/ele ar binemerita
    condițional perfecttrecut
    eu aș fi binemeritat
    tu ai fi binemeritat
    el/ea ar fi binemeritat
    noi am fi binemeritat
    voi ați fi binemeritat
    ei/ele ar fi binemeritat
    imperativ persoana a doua
    binemerită tu
    binemeritați voi
    nu binemerita tu
    nu binemeritați voi

    Diacritice. info

    Utilizez doar module cookie temporare strict necesare pentru funcționarea aplicației. Informațiile tale nu sunt stocate. Politica de confidențialitate este simplă: Nu colectez și nu distribui informații personale. Continuând să utilizezi acest site, ești de acord cu felul în care folosesc cookie-urile.

    thinkingConjugarea verbelor din limba română
    Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe Chat sau pe Email.
    closebutton
    times
    Infinitivul
    Denu­mește acțiunea exprimată de verb.
    times
    Infinitivul lung
    A trecut definitiv în categoria substantivului.
    times
    Participiul
    Denumește acțiunea suferită de un obiect.
    times
    Gerunziul
    Exprimă o acțiune în desfășurare, fără referire la autorul și la momentul acțiunii.
    times
    Prezentul
    Indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii.
    times
    Imperfectul
    Exprimă o acţiune petrecută în trecut, neterminată în momentul la care se referă vorbirea.
    times
    Perfectul simplu
    Exprimă o acțiune efectuată în trecut și terminată de curând.
    times
    Perfectul compus
    Exprimă o acţiune efectuată şi terminată în momentul vorbirii.
    times
    Mai mult ca perfectul
    Exprimă o acţiune trecută şi terminată înaintea altei acţiuni trecute.
    times
    Viitorul
    Exprimă o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii.
    times
    Viitorul anterior
    Exprimă a acțiune viitoare ce se va încheia înaintea unui moment tot din viitor.
    times
    Conjunctivul prezent
    Exprimă o acțiune posibilă, realizabilă în prezent.
    times
    Conjunctivul perfect
    Exprimă o acțiune posibilă în trecut.
    times
    Condiționalul prezent
    Exprimă o acțiune condiționată sau dorită in prezent. Poate fi și relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine.
    times
    Condiționalul perfect
    Exprimă o acțiune condiționată pe care subiectul ar fi putut să o înfăptuiască.
    times
    Imperativ persoana a doua
    Exprimă o acțiune ca voită de către vorbitor. Se poate manifesta prin ordin, interdicție, îndemn, sfat sau rugăminte.
    Email
    Pagina de Facebook
    conjugare a crea
    closebutton
    emptycaretup