Conjugare: a placarda

    https://www.diacritice.info/conjugari/verb/placarda/inp/placarda/forma/placarda
    infinitiv
    DEX
    placarda
    infinitiv lung
    placardare
    participiu
    placardat
    gerunziu
    placardând
    prezent
    eu placardez
    tu placardezi
    el/ea placardează
    noi placardăm
    voi placardați
    ei/ele placardează
    imperfecttrecut
    eu placardam
    tu placardai
    el/ea placarda
    noi placardam
    voi placardați
    ei/ele placardau
    perfect simplutrecut
    eu placardai
    tu placardași
    el/ea placardă
    noi placardarăm
    voi placardarăți
    ei/ele placardară
    perfectul compustrecut
    eu am placardat
    tu ai placardat
    el/ea a placardat
    noi am placardat
    voi ați placardat
    ei/ele au placardat
    mai mult ca perfectultrecut
    eu placardasem
    tu placardaseși
    el/ea placardase
    noi placardaserăm
    voi placardaserăți
    ei/ele placardaseră
    viitor
    eu voi placarda
    tu vei placarda
    el/ea va placarda
    noi vom placarda
    voi veți placarda
    ei/ele vor placarda
    viitor anterior
    eu voi fi placardat
    tu vei fi placardat
    el/ea va fi placardat
    noi vom fi placardat
    voi veți fi placardat
    ei/ele vor fi placardat
    conjunctiv prezent
    eu să placardez
    tu să placardezi
    el/ea să placardeze
    noi să placardăm
    voi să placardați
    ei/ele să placardeze
    conjunctiv perfecttrecut
    eu să fi placardat
    tu să fi placardat
    el/ea să fi placardat
    noi să fi placardat
    voi să fi placardat
    ei/ele să fi placardat
    condițional prezent
    eu aș placarda
    tu ai placarda
    el/ea ar placarda
    noi am placarda
    voi ați placarda
    ei/ele ar placarda
    condițional perfecttrecut
    eu aș fi placardat
    tu ai fi placardat
    el/ea ar fi placardat
    noi am fi placardat
    voi ați fi placardat
    ei/ele ar fi placardat
    imperativ persoana a doua
    placardează tu
    placardați voi
    nu placarda tu
    nu placardați voi

    Diacritice. info

    Utilizez doar module cookie temporare strict necesare pentru funcționarea aplicației. Informațiile tale nu sunt stocate. Politica de confidențialitate este simplă: Nu colectez și nu distribui informații personale. Continuând să utilizezi acest site, ești de acord cu felul în care folosesc cookie-urile.

    thinkingConjugarea verbelor din limba română
    Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe Chat sau pe Email.
    closebutton
    times
    Infinitivul
    Denu­mește acțiunea exprimată de verb.
    times
    Infinitivul lung
    A trecut definitiv în categoria substantivului.
    times
    Participiul
    Denumește acțiunea suferită de un obiect.
    times
    Gerunziul
    Exprimă o acțiune în desfășurare, fără referire la autorul și la momentul acțiunii.
    times
    Prezentul
    Indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii.
    times
    Imperfectul
    Exprimă o acţiune petrecută în trecut, neterminată în momentul la care se referă vorbirea.
    times
    Perfectul simplu
    Exprimă o acțiune efectuată în trecut și terminată de curând.
    times
    Perfectul compus
    Exprimă o acţiune efectuată şi terminată în momentul vorbirii.
    times
    Mai mult ca perfectul
    Exprimă o acţiune trecută şi terminată înaintea altei acţiuni trecute.
    times
    Viitorul
    Exprimă o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii.
    times
    Viitorul anterior
    Exprimă a acțiune viitoare ce se va încheia înaintea unui moment tot din viitor.
    times
    Conjunctivul prezent
    Exprimă o acțiune posibilă, realizabilă în prezent.
    times
    Conjunctivul perfect
    Exprimă o acțiune posibilă în trecut.
    times
    Condiționalul prezent
    Exprimă o acțiune condiționată sau dorită in prezent. Poate fi și relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine.
    times
    Condiționalul perfect
    Exprimă o acțiune condiționată pe care subiectul ar fi putut să o înfăptuiască.
    times
    Imperativ persoana a doua
    Exprimă o acțiune ca voită de către vorbitor. Se poate manifesta prin ordin, interdicție, îndemn, sfat sau rugăminte.
    Email
    Pagina de Facebook
    conjugare a crea
    closebutton
    emptycaretup