Conjugare: a învecina

    https://www.diacritice.info/conjugari/verb/învecina/inp/învecina/forma/învecina
    infinitiv
    DEX
    învecina
    infinitiv lung
    învecinare
    participiu
    învecinat
    gerunziu
    învecinând
    prezent
    eu învecinez
    tu învecinezi
    el/ea învecinează
    noi învecinăm
    voi învecinați
    ei/ele învecinează
    imperfecttrecut
    eu învecinam
    tu învecinai
    el/ea învecina
    noi învecinam
    voi învecinați
    ei/ele învecinau
    perfect simplutrecut
    eu învecinai
    tu învecinași
    el/ea învecină
    noi învecinarăm
    voi învecinarăți
    ei/ele învecinară
    perfectul compustrecut
    eu am învecinat
    tu ai învecinat
    el/ea a învecinat
    noi am învecinat
    voi ați învecinat
    ei/ele au învecinat
    mai mult ca perfectultrecut
    eu învecinasem
    tu învecinaseși
    el/ea învecinase
    noi învecinaserăm
    voi învecinaserăți
    ei/ele învecinaseră
    viitor
    eu voi învecina
    tu vei învecina
    el/ea va învecina
    noi vom învecina
    voi veți învecina
    ei/ele vor învecina
    viitor anterior
    eu voi fi învecinat
    tu vei fi învecinat
    el/ea va fi învecinat
    noi vom fi învecinat
    voi veți fi învecinat
    ei/ele vor fi învecinat
    conjunctiv prezent
    eu să învecinez
    tu să învecinezi
    el/ea să învecineze
    noi să învecinăm
    voi să învecinați
    ei/ele să învecineze
    conjunctiv perfecttrecut
    eu să fi învecinat
    tu să fi învecinat
    el/ea să fi învecinat
    noi să fi învecinat
    voi să fi învecinat
    ei/ele să fi învecinat
    condițional prezent
    eu aș învecina
    tu ai învecina
    el/ea ar învecina
    noi am învecina
    voi ați învecina
    ei/ele ar învecina
    condițional perfecttrecut
    eu aș fi învecinat
    tu ai fi învecinat
    el/ea ar fi învecinat
    noi am fi învecinat
    voi ați fi învecinat
    ei/ele ar fi învecinat
    imperativ persoana a doua
    învecinează tu
    învecinați voi
    nu învecina tu
    nu învecinați voi

    Diacritice. info

    Utilizez doar module cookie temporare strict necesare pentru funcționarea aplicației. Informațiile tale nu sunt stocate. Politica de confidențialitate este simplă: Nu colectez și nu distribui informații personale. Continuând să utilizezi acest site, ești de acord cu felul în care folosesc cookie-urile.

    thinkingConjugarea verbelor din limba română
    Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe Chat sau pe Email.
    closebutton
    times
    Infinitivul
    Denu­mește acțiunea exprimată de verb.
    times
    Infinitivul lung
    A trecut definitiv în categoria substantivului.
    times
    Participiul
    Denumește acțiunea suferită de un obiect.
    times
    Gerunziul
    Exprimă o acțiune în desfășurare, fără referire la autorul și la momentul acțiunii.
    times
    Prezentul
    Indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii.
    times
    Imperfectul
    Exprimă o acţiune petrecută în trecut, neterminată în momentul la care se referă vorbirea.
    times
    Perfectul simplu
    Exprimă o acțiune efectuată în trecut și terminată de curând.
    times
    Perfectul compus
    Exprimă o acţiune efectuată şi terminată în momentul vorbirii.
    times
    Mai mult ca perfectul
    Exprimă o acţiune trecută şi terminată înaintea altei acţiuni trecute.
    times
    Viitorul
    Exprimă o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii.
    times
    Viitorul anterior
    Exprimă a acțiune viitoare ce se va încheia înaintea unui moment tot din viitor.
    times
    Conjunctivul prezent
    Exprimă o acțiune posibilă, realizabilă în prezent.
    times
    Conjunctivul perfect
    Exprimă o acțiune posibilă în trecut.
    times
    Condiționalul prezent
    Exprimă o acțiune condiționată sau dorită in prezent. Poate fi și relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine.
    times
    Condiționalul perfect
    Exprimă o acțiune condiționată pe care subiectul ar fi putut să o înfăptuiască.
    times
    Imperativ persoana a doua
    Exprimă o acțiune ca voită de către vorbitor. Se poate manifesta prin ordin, interdicție, îndemn, sfat sau rugăminte.
    Email
    Pagina de Facebook
    conjugare a crea
    closebutton
    emptycaretup