Conjugare: a ștănțui
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
ștănțui
infinitiv lung
ștănțuire
participiu
ștănțuit
gerunziu
ștănțuind
prezent
eu ștănțuiesc
tu ștănțuiești
el/ea ștănțuiește
noi ștănțuim
voi ștănțuiți
ei/ele ștănțuiesc
imperfecttrecut
eu ștănțuiam
tu ștănțuiai
el/ea ștănțuia
noi ștănțuiam
voi ștănțuiați
ei/ele ștănțuiau
perfect simplutrecut
eu ștănțuii
tu ștănțuiși
el/ea ștănțui
noi ștănțuirăm
voi ștănțuirăți
ei/ele ștănțuiră
perfectul compustrecut
eu am ștănțuit
tu ai ștănțuit
el/ea a ștănțuit
noi am ștănțuit
voi ați ștănțuit
ei/ele au ștănțuit
mai mult ca perfectultrecut
eu ștănțuisem
tu ștănțuiseși
el/ea ștănțuise
noi ștănțuiserăm
voi ștănțuiserăți
ei/ele ștănțuiseră
viitor
eu voi ștănțui
tu vei ștănțui
el/ea va ștănțui
noi vom ștănțui
voi veți ștănțui
ei/ele vor ștănțui
viitor anterior
eu voi fi ștănțuit
tu vei fi ștănțuit
el/ea va fi ștănțuit
noi vom fi ștănțuit
voi veți fi ștănțuit
ei/ele vor fi ștănțuit
conjunctiv prezent
eu să ștănțuiesc
tu să ștănțuiești
el/ea să ștănțuiască
noi să ștănțuim
voi să ștănțuiți
ei/ele să ștănțuiască
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi ștănțuit
tu să fi ștănțuit
el/ea să fi ștănțuit
noi să fi ștănțuit
voi să fi ștănțuit
ei/ele să fi ștănțuit
condițional prezent
eu aș ștănțui
tu ai ștănțui
el/ea ar ștănțui
noi am ștănțui
voi ați ștănțui
ei/ele ar ștănțui
condițional perfecttrecut
eu aș fi ștănțuit
tu ai fi ștănțuit
el/ea ar fi ștănțuit
noi am fi ștănțuit
voi ați fi ștănțuit
ei/ele ar fi ștănțuit
imperativ persoana a doua
ștănțuiește tu
ștănțuiți voi
nu ștănțui tu
nu ștănțuiți voi
